La disciplina Educație civică, la clasa a III-a, am susținut o activitate demonstrativă cu tema Încrederea și lipsa de încredere, în care elevii au fost susținuți să dramatizeze scene din texte literare sau pe teme date, să răspundă la întrebări legate de jocul și dramatizările prezentate, să argumenteze răspunsurile la întrebări, să identifice trăsăturile de caracter ce se desprind din situațiile prezentate, să dea exemple de situații în care pot câștiga/pierde/recâștiga încrederea cuiva. Pentru atingerea obiectivelor propuse, am aplicat atât metode de învățare însușite la cursul de formare Drama techniques: developing self-expression, communication and social skills for all students, adaptate nivelului de vârstă al elevilor și contextului educațional, cât și activități concepute de mine, inspirate din cele prezentate de formatorii cursului.
Am exploatat pedagogic dramatizările și jocurile de rol puse în scenă de către copii și din care pe baza întrebărilor adresate aceștia au descoperit noi trăsături morale ale persoanei și anume încrederea, încrederea în sine, încrederea în ceilalți, precum și lipsa de încredere.
// Joc de rol
Povestitorul: Matei este elev în clasa a III-a. Astăzi are test la matematică.
Matei: Iarăși voi lua o notă mică! Eu nu știu să rezolv probleme. Niciodată nu mi-a plăcut
matematica. Nu pot! Nu pot să învăț la acest obiect! Nu știu ce ar trebui să fac.//
Reflectăm și discutăm!
Ce calificativ credeți că a obținut Matei? De ce credeți că a luat o notă mică? Ce ar trebui să facă pentru a obține note mai mari?
În același context, am folosit și un exercițiu practic de încredere, Guide the „blind”, care are drept scop încurajarea încrederii și confortului în rândul grupului. Este o activitate tăcută, se lucrează în perechi. Partenerul 1 este instruit să închidă ochii în timp ce partenerul 2 îl conduce în jurul spațiului. Cel condus trebuie să experimenteze spațiul cât mai complet posibil, ce aude, ce simte etc. Scopul partenerului 2 este de a-și face partenerul să se simtă cât mai sigur posibil. El trebuie să stabilească ce este mai bine pentru partenerul lui (fără să vorbească) – mersul cu ambele mâini ținute, o mână ținută, brațul în jurul umărului, mici semne să se oprească sau să meargă spre stânga sau dreapta.
Reflectăm și discutăm!
Cum l-ai făcut pe partenerul tău să se simtă în siguranță?
Ce a făcut partenerul tău ca să te simți în siguranță?
Ce anume te-a determinat să-l lași să te conducă? etc
(prof. Doană Mariana)
